Să plec şi să rămân… plecată!

image

Poate că sunt prea profundă şi uneori aştept înapoi aproape la fel de mult pe cât ofer. Şi da, oarecum e ceva ce ar trebui să pretind, însă am într-adevăr de la cine? Unii au un maxim peste care nu pot trece. Pur şi simplu nu înțeleg ce înseamnă autodepăşirea. Iar aici unde e greșeala? În ambele părți, probabil, sau poate că e la mine. De multe ori mi se întâmplă să aştept zadarnic un telefon care îmi poate schimba radical ziua. Pentru mine, e suficient numai să îți aud vocea ca să mă liniștesc. Pentru tine, lucrurile stau, in mod clar, diferit. Aşa că tot încerc să găsesc 1000 de motive să plec, iar atunci când găsesc 1 ca să rămân, o fac fără să stau pe gânduri.

E ciudat cum unei singure persoane îi poți tolera atâtea, pentru ca apoi să o iei de la capăt ca şi cum totul ar fi in regulă. Şi nu este, dar aşa îmi place să o fac să pară. Îmi place să mă mint ca să te ştiu lângă mine. Deşi, pot trăi o iluzie. Cu toate astea, pare să nu îmi pese deloc. Tot ce ştiu şi mă interesează e faptul că te iubesc. Aş putea fi mai fericită de atât. Aş putea avea o dragoste sănătoasă. Aş putea face multe şi totuşi îți rămân alături acum şi încă o dată… E ceva nebunesc şi poate şi nefiresc, dar mă doare numai gândul de a sta departe de tine. Unele femei nu ştiu să se aprecieze la adevărata valoare, iar eu sunt una dintre ele.

Aş fi vrut să fie mai mult între noi. Am ştiut de la început. Am sperat. Am visat. Am pierdut.

5:08 dimineața. Tu eşti acolo. Niciodată nu vei putea fi al meu. Doare gândul ăsta, pentru că eu sunt a ta, însă tu nu poți face asta. Cred că prin relația asta am plătit tot ce am greşit până acum. Nu vreau să renunț. Vreau doar să fiu fericită, iar lângă tine asta devine un lucru din ce în ce mai greu. Am ajuns să nu mă mai înțeleg pe mine ca să te pot ține aproape. Poate e ultima dată când te văd. Poate e ultima dată când mă ascund in brațele tale de probleme si de realitate. Poate e ultima dată când iubesc. Nu ştiu ce va fi, iubitule. Tot ce ştiu e că unele momente niciodată nu mor, iar cele petrecute împreună sunt unele din astea.

Dacă am să plec, să ştii că o fac ca să nu mai suferim amândoi. Dacă rămân, să ştii că o fac pentru că nu am puterea să fug de tot ceea ce iubesc.
Uneori am impresia că nu înțelegi câtă iubire încape într-o inimă plină de speranță. Vreau doar să am puterea să merg mai departe. Şi o am… până îmi amintesc de tine. Ştii momentul ăla de căcat când vrei să pleci şi să rămâi în acelaşi timp? O parte din mine e deja plecată. Dar cealaltă? E rătăcită în ochii tăi, probabil. Deşi sunt lângă tine, mă detest pentru asta. Merit mult mai mult de atât. Nu meriți dragostea a două femei.

Mi-e teamă. Te iubesc prea mult. Sufletul te vrea. Plâng în fiecare zi. Vreau să te dau dracu’, dar sunt sigură că te-aş suna să te întreb dacă ai ajuns în siguranță… De ce dracu’ nu pleci? Drumul tău e alături de ea. Dacă azi eşti certat cu ea şi eşti în brațele mele, mâine tot acolo vei fi. Tot lângă ea, departe de mine, dar în inima mea. Îți jur, nici ea şi nimeni nu te iubește cum o fac eu. Însă nu e suficient. Lumile noastre sunt aşa diferite! De ce nu poți pur şi simplu să fii lângă mine? De ce nu te pot avea când am mai mare nevoie de tine? De ce nu pot merge de mână cu tine pe stradă fără nicio grijă?

Nimic nu mă liniștește. Acum a dispărut chiar şi liniștea din momentele când sunt cu tine. Poate că nu sunt deloc potrivita pentru tine. Dar mă mint singură zi după zi.

Şi, cu toate astea, încă te vreau lângă mine. Mi-aş da viața întreagă pentru dragostea asta. Şi ştiu, e ca şi cum mi-aş cumpăra nefericirea… Orice ar fi, te iubesc, însă tocmai asta mă poate face să plec într-o zi… Da, să plec şi să rămân… plecată!

image

image

Reclame

Despre Maria-Cristina Pavelescu

"What goes around comes around." "The course of true love did never run smooth." - Shakespeare "Just when the caterpillar thought her life was over, she began to fly." “To someone who can’t read, letters on a page appear to be randomly chose when in reality they are precisely ordered.” - Deepak Chopra Am ales sa scriu acest blog pentru ca, dupa cum stim, avem cu totii aceleasi emotii si trairi, doar momentul difera uneori, iar acest lucru ma ajuta atat pe mine sa ma descarc, cat si pe voi sa vedeti ca nu sunteti singuri si neintelesi. Restul e printresentimente.
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Să plec şi să rămân… plecată!

  1. Măriuca zice:

    Si poate uneori ne pripim si nu luam la timp deciziile ce trebuiau de mult luate .

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.